Ciulinul i-a ținut minte

Am în minte o imagine.
La început a fost munca lor.
Apoi a venit smulgerea.
După aceea, tăcerea.
Iar acum vine o carte.
Nu pentru a îndrepta istoria – nimeni nu poate face asta.
Pentru că i-am auzit și nu i-am uitat.
Iar „o lansare” în adâncul ei, va fi mai mult decât atât.
Va fi o mulțumire.
O mulțumire adresată celor care au ținut memoria vie
până când am putut să o așez într-o carte.
Cred că aceasta va fi cea mai frumoasă lansare pe care o poate avea CIULINUL.
Și privirile, tăcerile și oamenii care vor spune, poate, încet:
„Da... așa a fost.”
 
Eli Gîlcescu
 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Când presus, când prejos

Când minunile

H-ul mare